Cloșca fără pui

29 octombrie 2015,ora 19:26,Parohia Coslada

Cloșca fără pui
  Nu este vorbă mai frumoasă și mai plină de speranță pentru cel care și-a pus viața în mâinile lui Dumnezeu decât ce ne spune sfântul Paul în acest verset din scrisoarea către romani. Spun pentru cei care și-au pus viața în mâinile Domnului .Cine și-a pus viața în mâinile lumii acesteia nici acest verset nici oricare verset din Scriptură nu le zice nimic pentru că inima lor este seacă. Pe noi ne cheamă Isus cu spiritul său să ascultăm acest cuvânt și să-l trăim în eucaristie iar apoi în viața noastră de zi cu zi în așa fel că și în respirația noastră să se simtă cum îl lăudăm pe Domnul.  Dacă Dumnezeu este cu mine cine va fi împotriva mea? Cine o să ne acuze în fața lui Dumnezeu dacă Isus este cu mine? Cine o să mă denunțe? Conștiința mea poate. Și diavolul. Dar milostenia lui Dumnezeu pentru mine este mai mare decât conștiința mea și sângele mielului are mai multă putere decât satana.       Nimeni nu mă poate acuza în fața lui Dumnezeu. Nu pentru că sunt curat ci pentru că este cineva care s-a pus în locul meu ca să fie judecat. L-a acest lucru nu ne prea gândim noi creștinii. Ce spunem? Eu nu sunt păcătos. Atunci nu mai sta lângă crucea lui Cristos, cel care a murit pentru păcatele tale. Te-a spălat cu sângele lui ca să fi fără pată, sfânt, imaculat, inocent în fața lui Dumnezeu, se știe că în fața acestuia trebuie să fi perfect.
  El este puritatea absolută, omul păcătos nu poate intra în cortul Tatălui. De aceea fiul său s-a pus în locul nostru pentru ca Tatăl să-l judece pe el iar eu să fiu iertat. Cu această siguranță ne apropiem de Domnul .Odată ce fiul său s-a pus în locul meu și este de partea mea, sângele lui este cel care cere fără încetare ca judecata să se facă în favoarea mea. Acest lucru nu se poate uita. În lumea aceasta mi se pot întâmpla multe dar această lume este pe locul doi, este nimic. Cât vom trăi ne vor ataca din toate părțile pentru că suntem ai lui Cristos și aceasta pentru că lumea nu-l acceptă. Vai de ea, nu știe ce pierde. Cristos s-a pus de avocat, un avocat rănit. Chiar așa de închisă poate fi mintea acestei lumi, a acestei societăți încât nu vede ceea ce este foarte clar? Atât de neagră are inima aceasta lume că refuză pe unicul care o poate salva? Pe cel care fără încetare pledează în fața lui Dumnezeu în favoarea noastră. Ce avocat mai bun poate avea lumea aceasta dacă nu pe Isus Cristos cu spiritul său paraclit. Acest cuvânt în greaca înseamnă apărător, avocat al celui incriminat.
   Avem un mare preot, sfânt ,spune sfântul Paul în scrisoarea către evrei care trece dincolo de perdeaua templului, cum se întâmpla în Ierusalim. După perdea în templu era arca alianței, prezența lui Dumnezeu, iar acolo intra numai marele preot o dată pe an când se ruga pentru popor. Niciunul dintre marii preoți nu a fost nici măcar rănit din cauza noastră în schimb Isus Cristos și-a dat viața pentru noi. Acum, chiar în acest moment el pledează cauza ta în fața lui Dumnezeu. Nu se poate să uiți acest lucru. Dacă ai trecut vreodată printr-o mare emoție, de bucurie sau de necaz a vieții tale poți să o uiți vreodată? Imposibil, nici in somn. Și atunci cum o să uiți că te-a scos din închisoare, din cușca celor condamnați la moarte? Isus Cristos a evitat ca eu să fiu judecat, s-a pus el în locul meu și a suferit el consecințele greșelilor mele.  Așa cum sângele lui Abel, spune Biblia, striga , cum să nu strige sângele lui Isus cu unicul motiv să mă scape pe mine. Un creștin când uită aceasta nu știe cum este să-i aparții lui Cristos.
   Indiferent dacă ești păcătos sau nu, de fapt toți suntem, dar când ai pusă ștampila că ești proprietatea lui Isus poți sta drept în fața lui Dumnezeu. Suntem ai lui Isus pentru că el ne-a cumpărat cu sângele lui. Dacă Isus nu te cumpără cu moartea lui pe cruce atunci te cumpără satana. Diavolul ne ține legați de această lume, și încă bine. Ne plângem de faptul că Dumnezeu permite necazuri, atrocități. Oamenii nu acceptă sacrificiul lui Isus, dacă l-ar accepta nu ar mai face rău la nimeni. Cum ar fi dacă ne-am sacrifica și noi pentru ceilalți așa cum o face Isus în fiecare eucaristie? Cine ne poate îndepărta de iubirea lui Isus? Eu însumi, nimic și nimeni, doar eu. Eu sunt cel care ia decizia de a mă îndepărta de el. Și nu este o decizie bruscă luată întru-un moment anume, nu mă scol dimineața
și zic: gata ,s-a terminat, nu mai aparțin lui Cristos, îl resping. Nu, nu fac așa dar încep să cedez încet încet la șantajul pe care lumea mi-l face. Am să-ți dau asta, aia, o să ai un renume, o să fi aplaudat, ovaționat, o să fi bogat, o să ai titluri, medalii. Sunt aceleași tentații pe care satana le-a făcut lui Isus în deșert. Să fi ceea ce diavolul iți cere și totul se va termina cu moartea. Moartea sufletului. Că cea a trupului o să o trecem cu toții.
   Sunt dispus să pierd toate acestea ca să-l câștig pe Cristos? Ar fi o mare afacere. Suntem experți în afaceri, facem tot felul de târguieli cât este ziua de lungă, am ajuns să negociem inclusiv iubirea. Nu mă refer la cea cumpărată cu bani, aceea nu este iubire. O să fac tot posibilul să mă iubească, am să le rabd totul numai să-i fac să le placă de mine. Aceasta nu este dragoste. Dragostea este caritate, compasiune, interes sincer pentru celălalt, acceptare, este ceea ce face Isus de fapt. Ne dă șansa să fim buni, el chiar are experiență în a fi bun.  Evreii din acele timpuri cu toate minunile și predicile făcute de Isus în prezența lor nu au fost capabili să-și dea seama că este trimisul lui Dumnezeu, că este cel care le aduce vestea cea bună, evanghelia. De câte ori spune Isus: am vrut ,așa cum cloșca adună puii, să vă adun și să vă acopăr cu aripa mea și voi nu a-ți venit. De câte ori biserica spune evanghelia, vestea bună în traducerea greacă, iar oamenii găsesc întotdeauna pretexte să nu se pună sub aripa ei. Ei spun: biserica este coruptă. Da, așa este, și tu la fel. Toți suntem corupți în momentul când am cedat satanei. Nu se pune problema de a fi mai mult sau mai puțin păcătos, suntem pătați.   În aceasta parohie din Coslada se predică fără încetare evanghelia și totuși lumea nu intră să o asculte. Spune Isus: casa ta o să rămână goală și este adevărat. Și nu este ca urmare a vreunei pedepse ci ca o consecință a faptului că nu îl ai pe Isus în casa ta și nici în inima ta. Diavolul iți fură tot ce ai în suflet și în acel moment rămâi gol pe dinăuntru. Cu societatea se întâmplă la fel. 
  S-a ajuns ca într-un sat de lângă Malaga, un sat pe care îl cunosc, primăria să facă boteze și împărtășiri civile, adică un angajat de-l primăriei să facă o ceremonie asemănătoare cu ceea ce se face în biserică dar bineînțeles cu nimic sfânt în toate astea. O piesă de teatru în care protagoniștii sunt niște oameni fără Dumnezeu. Durerea nu este că ei fac un act teatral, n-au decât să se distreze cum vor dar să nu se cheme botez sau împărtășanie. Ce se poate cere de la o societate neghioabă, incultă, de multe ori chiar de creștini. După o piesa stupidă de teatru de acest gen aceiași actori ajung în săptămâna mare, în săptămâna patimilor să se îmbrace cu mantii lungi și cu comănace pe cap ,cu lumânări în mână să ia parte la procesiuni religioase. Avem o schizofrenie spirituala ceva de speriat și ne mai mirăm că ne este gol sufletul. Nu se mai apreciază valoarea umană, nu mai au respect, demnitate, onoare. Nu se pune problema de a respecta pe celălalt, nu te respecți nici măcar pe tine. Te vinzi pe orice și așa se face că rămâne casa goala, nu mai ai nimic în suflet. Așa va rămâne și biserica goală, nu peste tot, ea este totuși mireasa lui Cristos, dacă nu este aici o să fie în altă parte. Nu m-aș mira dacă peste un timp chiar și această parohie  să rămână goală.
   De câte ori am vrut să vă adun sub aripile mele și n-ați venit. Putem să mulțumim Domnului că am cunoscut iubirea lui, spunea sfântul Paul că nimic nu ne poate separa de dragostea lui Cristos, vreau să spun nimic ceea ce-mi este străin mie. Nici măcar satana cu toată puterea lui nu poate dacă eu nu vreau. Dacă nu o să mai fiu în Cristos decizia o să fie numai și numai a mea. Nimeni și nimic din afara mea nu mă poate separa de Isus ,singura conștiința mea este cea care poate lua această decizie. Ajunge să spunem: ai milă de mine. Puteți fi siguri că vă aude și că o să se milostivească de tine.  A plătit destul de mult pentru tine ca să te abandoneze. Nu-ți dai sângele numai pentru că-ți place să fi rănit, îl dai pentru o iubire nestrămutată față de celălalt. O dragoste care doare cum doare tot ce este pentru iubire. Ce nu este iubire este plăcere, distracție, acestea nu dor. Dragostea doare.

  Juan Bernardo, preot